GARANȚIILE JURIDICE ȘI SOCIALE ALE JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR
ASOCIAȚIA JUDECĂTORILOR ”VOCEA JUSTIȚIEI” (VOXJUST) și ASOCIAȚIA PROCURORILOR pentru ORDINE și DREPTATE (APOD) își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că în ultimii ani puterea executivă și legislativă au întreprins mai mulți pași insistenți în vederea diminuării garanțiilor sociale ale judecătorilor și procurorilor, pe cale de consecință, și a independenței instituționale și funcționale a actorilor care înfăptuiesc actul de justiție și, inter alia, exercită un control al legalității acțiunilor și actelor celorlalte autorități.
În context, vom interveni cu un demers către Curtea Supremă de Justiție și Procurorul General, ca subiecți de sesizare a Curții Constituționale în sensul art. 38 alin. (1) din Codul jurisdicției constituționale, în vederea sesizării autorității de jurisdicție constituțională pentru efectuarea unui control de constituționalitate a prevederilor Legii nr. 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în partea ce ține de abrogarea Legii nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și stabilirea unei noi modalități de calcul a salariilor judecătorilor și procurorilor.
Remarcăm, că statutul constituțional al judecătorilor și procurorilor nu constituie privilegiul lor personal, ci un bun al întregii societăți, acesta fiind chemat să asigure protecția eficientă a drepturilor fiecărui membru al societății. Remunerația judecătorilor și procurorilor, în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, constituie una din componentele de bază ale independenței lor, reprezentând o contrapondere față de restricțiile, interdicțiile şi responsabilitățile impuse acestora în virtutea funcțiilor. Prin menținerea acestui echilibru poate fi crescut gradul de încredere al societății în competența, independența şi imparțialitatea judecătorilor și procurorilor.
Într-o democrație autentică, atât guvernanții, cât și poporul trebuie să recunoască că judecătorii și procurorii, cărora li s-a încredințat puterea de a decide cu privire la drepturile și libertățile omului, trebuie să posede, pe lângă un înalt profesionalism, şi o reputație ireproșabilă, o independență materială și un sentiment de siguranță cu privire la viitorul său. Statul are obligația de a stabili remunerația judecătorilor și procurorilor astfel încât aceasta să compenseze efortul şi responsabilitățile lor și să fie pe măsura statutului şi funcțiilor pe care aceștea le exercită.
Astfel, incompatibilitățile și interdicțiile stabilite pentru judecători și procurori prin Legea fundamentală și dezvoltate prin legile speciale, precum şi responsabilitățile şi riscurile aferente profesiilor menționate, impun stabilirea unui cuantum al remunerației judecătorilor și procurorilor corespunzător statutului lor.
Necesitatea asigurării financiare a judecătorilor și procurorilor se bazează pe diverse instrumente juridice elaborate de Consiliul Europei. Astfel, articolul 6 din Carta europeană privind statutul judecătorilor prevede că nivelul remunerării judecătorilor ar trebui stabilit astfel încât să nu îi expună unui risc de presiuni susceptibile să le afecteze independența. Remunerarea poate să varieze în funcție de vechimea de muncă, de natura funcțiilor cu care judecătorul profesionist a fost învestit sau de importanța îndatoririlor care i-au fost impuse, apreciate în condiții transparente.
De asemenea, potrivit Recomandării CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la judecători: independența, eficiența şi responsabilitățile, remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului şi a responsabilităților lor şi trebuie să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni în fața oricărei presiuni care urmărește să le influențeze deciziile. Trebuie adoptate dispoziţii legale speciale care să instituie o măsură de protecţie împotriva unei reduceri a remuneraţiei care i-ar viza pe judecători.
Pornind de la Declarația de la Bordeaux, adoptată de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni la 18.11.2009 (alineatul 37, nota explicativă), statutul procurorilor urmează să fie garantat prin lege la nivelul cel mai înalt posibil, într-o manieră similară cu cel al judecătorilor. Proximitatea şi complementaritatea naturii sarcinilor judecătorilor şi procurorilor creează exigenţe şi garanţii similare în ceea ce priveşte statutul lor şi condiţiile de angajare, respectiv cu privire la recrutare, formare, dezvoltarea carierei, disciplină, transferul numai în condiţiile legii sau prin consimţământ, remunerarea, încheierea funcţiei şi libertatea de a înfiinţa asociaţii profesionale.
În conformitate cu pct. 29) din Avizul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni nr. 13 (2018), se vor asigura procurorilor mijloace de trai comparabile cu cele ale judecătorilor, inclusiv remunerarea corespunzătoare, asigurarea independenței materiale și a protecției acestora, precum și cea a membrilor familiilor lor.
În același context, potrivit reglementărilor naționale în materie constituțională, Procuratura face parte din autoritatea judecătorească. Statutul juridic constituțional al procurorilor este identic cu cel al judecătorilor în ceea ce privește incompatibilitățile stabilite în aceiași termeni în art. 116 alin. (7) și, respectiv, art. 125 alin. (4) din Constituție, conform cărora funcția de procuror, ca și aceea de judecător, este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția activității didactice și științifice.
Aplicând principiile constituționale evocate, legiuitorul a stabilit, în legi speciale, norme identice sau similare privind incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile funcțiilor de procuror și de judecător, admiterea în profesie și formarea profesională a judecătorilor și procurorilor, accesul procurorilor la funcția de judecător și al judecătorilor la funcția de procuror, drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, răspunderea juridică a acestora.
Dezvoltarea relațiilor sociale în ultima perioadă de timp, precum și evoluția reglementărilor internaționale care reglementează statutul procurorilor, au determinat evidențierea și mai pronunțată a similitudinilor între profesiile menționate, care s-a materializat, inter alia, prin adoptarea la 01.07.2016 a Legii nr. 152, prin care Legea privind salarizarea judecătorilor a fost redenumită în Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, iar procurorii au obținut garanții sociale identice cu garanțiile sociale ale judecătorilor sub aspectul retribuirii muncii.
În Raportul privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar (2010, partea I, CDLAD(2010)040), Comisia de la Veneția a menționat că nivelul remunerației trebuie stabilit ținând cont de situația socială din țară și trebuie să fie comparat cu nivelul remunerației înalților funcționari. Remunerația trebuie să fie determinată în funcție de un barem general și de criterii obiective şi transparente.
Din jurisprudența Curții Constituționale a Republicii Moldova rezultă că stabilirea politicii în domeniul salarizării, inclusiv a judecătorilor și procurorilor, ține de competența legislativului. Totuși, Curții îi revine sarcina să constate dacă la adoptarea unei soluții în domeniul remunerării judecătorilor și procurorilor Parlamentul a acționat în limitele marjei sale de discreție și a respectat principiile constituționale incidente.
La concret, prin Legea nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor (cu modificările ulterioare, pînă la abrogare) a fost stabilit un mecanism clar și previzibil de determinare a cuantumului remunerației judecătorilor și procurorilor. Astfel, salariul acestora depindea de un coeficient determinat de ierarhia funcției deținute înmulțit la salariul mediu pe economie realizat în anul precedent, care constituie un parametru macroeconomic obiectiv și variază doar în dependență de situația economică la nivel de stat. În acest mod, a fost fortificată independența instituțională a exponenților puterii judecătorești, iar executivul și legislativul au pierdut o pârghie vicioasă de a influența aceștia în mod necorespunzător. De menționat, că modalitatea indicată supra de calculare a salariilor a fost generată în rezultatul unor reforme profunde în sistemul judecătoresc și Procuratură, petrecute cu participarea tuturor părților interesate și societății civile, cu susținerea multilaterală din partea partenerilor de dezvoltare.
Eliminarea mecanismului de cuantificare obiectivă a salariilor judecătorilor și procurorilor și reatribuirea acestei prerogative în competența executivului și legislativului, au diminuat semnificativ garanțiile sociale existente și au readus asigurarea materială a actorilor care înfăptuiesc actul de justiție în câmpul discreționar al politicului.
În această ordine de idei, considerăm absolut necesar de a întreprinde eforturile instituționale necesare prevăzute de lege în vederea demarării procesului de control constituțional în privința unor prevederi ale Legii nr. 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în partea ce ține de abrogarea Legii nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și stabilirea unei noi modalități de calcul a salariilor judecătorilor și procurorilor: art. 30 alin. (4) și Tabelul 1 din Anexa 4 al actului normativ menționat.
În același context, menționăm că și Proiectul de lege înaintat de Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale, cu privire la integrarea treptată a pensiilor judecătorilor în regimul general al pensiilor, care se pretinde a urmări asigurarea tratamentului nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de Legea privind sistemul public de pensii, este de fapt, o tentativă ”camuflată” de subminare a independenței puterii judecătorești. Or, condițiile speciale de pensionare ale magistraților reprezintă una dintre garanțiile sociale inerente funcției de judecător și element al independenței individuale ale judecătorilor.
Respectivul proiect manipulează, însă, în mod impertinent opinia publică, reiterând, de fapt, standardele internaționale și acționând în contradictoriu cu aceste standarde. În această ordine de idei, potrivit Avizului nr.1(2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni referitor la standardele privind independența puterii judecătorești și inamovibilitatea judecătorilor, ”remunerarea judecătorilor trebuie să fie corespunzătoare cu rolul și responsabilitățile acestora și trebuie să asigure în mod adecvat plata concediilor medicale și a pensiei. Ea trebuie protejată prin prevederi legale specifice împotriva diminuărilor și trebuie să existe prevederi privind mărirea salariilor în raport cu creșterea prețurilor.”
Totodată și în rezoluția Adunării Generale a Organizației națiunilor Unite nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 este menționat că ”mandatul funcției judecătorilor(procurorilor), independența lor, securitatea, remunerarea adecvată, condițiile serviciului, pensiile și vârsta pensionării vor fi asigurate în mod adecvat de lege.”
Prin urmare, garanțiile juridice și sociale oferite judecătorului (procurorului) vizează protejarea mandatului său de influențele exterioare, iar standardele privind independența puterii judecătorești trebuie respectate fără excepții. În Republica Moldova, asistăm de fiecare dată la tentative de a supune puterea judecătorească (justiția) față de politic (legislativ și executiv) prin modificarea garanțiilor juridice și sociale (salarii, pensii), ori de câte ori se schimbă coraportul între forțele politice și partidele politice încearcă să obțină popularitate prin diverse inițiative populiste ce vizează remunerarea judecătorilor (procurorilor).
Nu punem la îndoială faptul că reprezentanții puterii judecătorești au o parte din vină pentru diminuarea încrederii în justiție din partea societății, însă reducerea salariilor, garanțiilor sociale și modificarea vârstei de pensionare, nu reprezintă o soluție a problemei, ci o agravare a ei. Soluția este identificarea judecătorilor/procurorilor lipsiți de integritate și atragerea lor la răspundere conform legii, însă judecătorii/procurorii integri trebuie să fie motivați să rămână în sistem prin asigurarea lor materială și socială, dat fiind răspunderea enormă pe care o poartă și restricțiile mari pe care trebuie să le respecte pe parcursul întregii activități.
În acest sens, condamnăm orice inițiative populiste și neconstituționale de diminuare a garanțiilor sociale judecătorilor și procurorilor, indiferent de la ce forțe politice sau grupuri de interese vin acestea, și vom interveni de fiecare dată când vor avea loc atentate la independența justiției, prin sesizarea opiniei publice și autorităților competente, precum și organismelor internaționale și partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova.
În același timp, avem toată înțelegerea cu privire la timpul mai puțin oportun în care venim cu reacții și situația pandemică din țară, însă remarcăm data înregistrării proiectului de lege pentru modificarea articolului 32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, prin care iarăși se diminuiază garanțiile sociale ale magistraților – 14 mai 2020.
Consiliul de Administrare al
Asociației Judecătorilor ”Vocea Justiției”
Consiliul de Administrare al
Asociației Procurorilor Pentru Ordine și Dreptate
