Fundația germană ”Friedrich Ebert ” Moldova împreună cu Asociația Judecătorilor ”Vocea Justiției” au încheiat un acord de colaborare privind realizarea unui studiu/notă analitică la tema „Volumul excesiv de muncă: cum afectează independența și integritatea judecătorilor”.

Lucrarea a dezvăluit că sarcina de lucru a judecătorilor este mult peste capacitățile lor fizice. Or, examinarea completă a 4 dosare(început-sfârșit) în 8 ore de muncă, atât cât au la moment judecătorii la dispoziție, pentru examinarea dosarelor, nu este o sarcină realistă în condițiile unor cerințe înalte față de procesul civil/ penal/ contravențional, inclusiv ce țin de calitatea actului, dar și respectarea termenelor de procedură. Cadrul legislativ actual nu favorizează utilizarea soluțiilor alternative de soluționare a litigiilor, spre exemplu de mediere obligatorie extrajudiciară pe anumite cauze, în special comerciale, inclusiv cele de valoare mică. Cadrul legal specific domeniilor care generează volumul mare de litigii de valoare redusă (achitare de facturi, litigii în cadrul asociațiilor de coproprietari în condominiu, etc.) este excesiv de costisitor pentru bugetul de stat. Gradul de ocupare al posturilor de suport pentru judecători (grefieri, asistenți) este redus, lipsit de atractivitate și cu o rată mare de fluctuație de personal (nu se rețin mult în aceste funcții), din cauza salariilor mici. Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) nu asigură distribuția de cadre între instanțe din același sediu pentru a echilibra numărul de dosare și a asigura un nivel aproximativ similar de încărcare cu volum de muncă pentru judecători. În aceste condiții, scade capacitatea de muncă, proprietățile cognitiv – analitice sunt reduse, ceea ce poate influența în mare măsură capacitatea decizională a judecătorilor. Dacă una din etapele procesului decizional (colectarea informațiilor, etapa de prelucrare și interpretare a acestor informații și etapa decizională) sau chiar toate se desfășoară în condiții de stres cronic, este foarte probabil ca judecătorul să ia decizii greșite, care ar putea avea consecințe grave, atât la nivel individual (de ex. hotărârea judecătorească privind desfacerea căsătoriei), cât și la nivel de țară (dosare de rezonanță). Pentru judecători, cel mai important factor stresogen (61,45%), care influențează negativ starea sănătății somatice și psihice, este volumul de lucru care este în creștere permanentă.

Autorii studiului, judecătorii Victoria Sanduța, Ion Malanciuc, Marina Rusu și Iulian Rusu, directorul executiv adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, au formulat următoarele recomandări, în atenția organelor competente să gestioneze eficient sistemul judecătoresc, pentru ca în final cetățenii să beneficieze de justiție calitativă:

- Creșterea graduală a numărului de judecători pentru a asigura un volum de lucru acceptabil, bazat pe zile dedicate ședințelor, dar și de cercetare și fundamentare a hotărârilor. Această creștere poate asigura, cel puțin pentru prima perioadă, reducerea sarcinii anuale a judecătorilor de la media de 765 de cauze per judecător de instanță de fond la 450-500. În termeni practici, această creștere a numărului de judecători ar asigura 10 judecători per 100 mii locuitori în loc de 6 judecători per 100 mii locuitori. Prin comparație, în Lituania, Letonia, Luxemburg, Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, Croația, România, Macedonia, Serbia, Slovenia, Muntenegru, Grecia și Bulgaria sunt mai mulți de 20 de judecători la 100 mii locuitori;
- Creșterea atractivității pozițiilor de grefier și asistent al judecătorului prin revizuirea și creșterea cel puțin dublă a salariilor pentru aceste funcții;
- Revizuirea mecanismului actual de evaluare a efortului judecătorilor în baza grilei de evaluare a volumului de lucru elaborată de CSM;
- Reglementarea juridică și promovarea soluțiilor alternative de mediere obligatorie extrajudiciară pe anumite cauze, inclusiv cele de valoare mică;
- Crearea pozițiilor de psiholog în carul instanțelor judecătorești pentru a putea asista judecătorii dar și personalul de suport (grefieri, asistenți) care se confruntă cu fenomenul de extenuare la locul de muncă;
- Revizuirea mecanismului de acces la justiție pentru justițiabili, inclusiv cu stabilirea unor taxe de stat descurajatoare pentru înaintarea unor litigii repetate, ajustarea taxelor de stat pentru proceduri care pot fi efectuate și pe cale extrajudiciară dacă nu există litigiu (ex. desfacerea căsătoriei).

Recomandările notei analitice se bazează pe ultimul raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) din 02 iulie 2020, cu privire la ponderarea (măsurarea) cauzelor în sistemele judiciare din Statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova.

La 21 septembrie 2021, în cadrul unui eveniment public, Fundația germană ”Friedrich Ebert” Moldova împreună cu Asociația Judecătorilor ”Vocea Justiției” au prezentat la Chișinău, nota analitică „Volumul excesiv de muncă: cum afectează independența și integritatea judecătorilor”. Înregistrarea video a evenimentului o puteți viziona la rubrica Galerie Video pe acest site.

La eveniment a participat și Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care a menționat că „în ultimii ani a crescut mult volumul de muncă al judecătorilor, fapt care creează mai multe nemulțumiri atât pentru judecători, cât și pentru cetățeni. Volumul excesiv de muncă poate crea impedimente în asigurarea independenței, integrității și profesionalismului judecătorilor. Drept urmare, este necesar ca prin implicarea comună a actorilor, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, președinții de instanțe și judecători să fie identificate soluții reale pentru eficientizarea organizării muncii judecătorilor”.

Nota integrală o puteți citi mai jos în PDF.