Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” salută publicarea studiului Consiliului Superior al Magistraturii privind volumul de lucru în instanțele judecătorești pentru perioada 2017–2024. Acest raport, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 676/48 din 16 decembrie 2025, reflectă tabloul unor instanțe care funcționează la limita epuizării, unde cifrele descriu o realitate umană și instituțională alarmantă.

Sistemul judiciar din Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Departe de a fi doar o culegere de date statistice, Studiul CSM conturează un tablou realist al sarcinii de muncă din sistemul de justiție.

În ultimii opt ani, justiția a fost martora unui fenomen paradoxal: în timp ce numărul magistraților a scăzut constant, volumul cauzelor a atins cote istorice. Anul 2023 a reprezentat punctul de maximă presiune, cu un volum total de 352.684 de dosare la nivel național. Această creștere a fost dublată de o scădere dramatică a ratei de ocupare a posturilor, care în 2022 a coborât la doar 71% din schema aprobată.

Dacă ne uităm la cazurile extreme, cifrele devin de-a dreptul copleșitoare:

• La Judecătoria Căușeni, sarcina maximă a atins un record greu de imaginat: 2013 dosare per judecător.

• La Judecătoria Comrat, magistrații au asimilat un volum de muncă adesea dublu față de cel normal.

• Media națională a crescut de la 897 dosare în 2019 la peste 1.069 dosare per judecător în 2023.

O constatare deosebit de gravă a studiului vizează fenomenul discriminării structurale în interiorul sistemului. Autorii subliniază că distribuția inegală a volumului de muncă, coroborată cu un sistem de salarizare rigid, creează o inechitate profundă: judecătorii care activează în instanțe supraîncărcate sau care preiau dosarele de pe posturile vacante depun un efort fizic și intelectual disproporționat, fără a beneficia de vreo formă de compensare financiară sau recunoaștere instituțională. Această lipsă a unui mecanism de ajustare a remunerării în funcție de încărcătura reală este asimilată unei discriminări indirecte, care vulnerabilizează integritatea și motivația profesională a magistraților.

De asemenea, studiul scoate la iveală ineficiența unor soluții de criză, precum instituția judecătorilor de rezervă. Deși cadrul legal teoretic permite detașări sau mecanisme de sprijin, în practică, până în 2024, acestea au rămas aproape inexistente. Instanțele sufocate de dosare au fost lăsate să se descurce prin redistribuiri interne ad-hoc, ceea ce nu a făcut decât să mute povara de pe un judecător pe altul, fără a aduce o ușurare reală sistemului. Absența unei rezerve funcționale de magistrați care să poată fi mobilizată rapid în punctele critice reprezintă o carență administrativă care lasă instanțele descoperite în fața valurilor de cauze.

Dincolo de statistici, studiul avertizează asupra unui „cost invizibil”: sănătatea psihoemoțională a judecătorilor și a personalului auxiliar. Starea de stres permanent nu este doar o problemă profesională, ci o amenințare la adresa calității actului de justiție. Un judecător epuizat devine vulnerabil în fața erorilor umane și a presiunilor disciplinare.

Mai grav, această situație subminează dreptul cetățenilor la un proces echitabil. Restanțele au crescut cu 45% din 2017, ajungând la aproape 80.000 de dosare nefinalizate. Statul riscă noi condamnări la CEDO pentru încălcarea termenului rezonabil, deoarece dificultățile administrative nu pot justifica întârzierea dreptății.

Măsuri urgente care le propune autorul studiului pentru a evita colapsul:

• Suplinirea imediată a vacanțelor: Ocuparea posturilor ar reduce sarcina medie cu cel puțin 175 de dosare anual per judecător.

• Recunoașterea efortului: Instituirea unor mecanisme de remunerare suplimentară, având în vedere că salariile din sistemul nostru sunt printre cele mai mici din Europa raportat la volum.

• Protecția sănătății: Programe de prevenire a burnout-ului și asigurarea unui raport echitabil între judecători și personalul auxiliar.

Acest studiu este o invitație la reflecție pentru toți actorii sociali. El demonstrează că o justiție eficientă nu se bazează doar pe legi, ci pe resurse umane respectate și susținute de un sistem care să nu le ceară imposibilul.

Textul studiului puteți citi aici - https://www.csm.md/ro/noutatii/4557-studiu-privind-volumul-de-munca-al-judecatorilor-din-instantele-judecatoresti-ale-republicii-moldova-pentru-perioada-anilor-2017-2024.html