Asociația Judecătorilor ”Vocea Justiției” trage iarăși un semnal de alarmă în legătură cu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2023, prin care s-a respins cererea judecătoarei Lorina Ciubotaru, referitor la numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Este foarte periculos semnalul care a fost transmis către întreg sistemul judecătoresc, dar și întreaga societate prin adoptarea acestei Hotărâri vădit abuzive, cu o minoritate de voturi, contrar Constituției și a standardelor internaționale.

Amintim că la 30 mai 2022, judecătoarea Lorina Ciubotaru, anterior numită în funcție pe un termen inițial de 5 ani, s-a regăsit pe o listă emisă de Președinta Maia Sandu, prin care ultima anunța CSM despre faptul că are dubii cu privire la integritatea a 13 judecători, neprecizând date concrete sau probe, așa cum prevede legea, și a refuzat reconfirmarea acestor judecători în funcție până la atingerea vârstei de 65 de ani. Potrivit legii, judecătorii respinși au solicitat CSM-ului reconfirmarea în funcție, acceptând verificarea temeiurilor de respingere invocate de Președinta țării, care de altfel se rezumau la simpla suspiciune a președintei, fără indicarea unor date și probe concrete, așa cum prevedea Legea cu privire la statutul judecătorului, art.10 alin.(3).  Astfel, la mai mult de un an, de la acest refuz, perioadă în care CSM a menținut incertitudinea funcției acestor judecători, contrar Constituției și hotărârilor Curții Constituționale nr. 38 din 07 decembrie 2021 și nr. 9 din 07 aprilie 2022, Lorina Ciubotaru a fost ”scoasă” din sistemul judecătoresc anume prin efectul Hotărârii CSM din 15 septembrie 2023, deși pentru menținerea acesteia în funcție au votat 7 membri și doar 2 membri, numiți de Parlament au votat împotrivă. Decizia de respingere a fost adoptată cu minoritate de voturi, contrar logicii juridice și principiilor fundamentale de drept.

Asociația Judecătorilor ”Vocea Justiției” de la momentul înființării sale și până în prezent a vociferat pericolul ascuns și iminent care atentează la independența judecătorilor și care se regăsea anterior în Constituția Republicii Moldova, la art.116 alin.(2) ce prevedea că judecătorii se numeau în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii trebuiau să fie reconfirmați în funcţie de Președintele țării pînă la atingerea vârstei de 65 de ani. Deși s-a discutat de ani de zile despre excluderea acestui termen din Constituție, până în septembrie 2021 nu se înregistrau progrese remarcabile la acest capitol. Acest ”termen de probă” a fost preluat în Constituția Republicii Moldova din legislația Uniunii Sovietice, în ciuda faptului că aceasta contravine tuturor standardelor internaționale contemporane cu privire la sistemul de justiție, care trebuie să se fundamenteze pe 3 piloni esențiali: independență, imparțialitate și inamovibilitate.

” Inamovibilitatea magistraturii este dată, atât în interesul justițiabililor, cât și al magistraților. Numai atunci când judecătorul se simte la adăpost de orice atingere a puterii executive, legislative sau chiar din interiorul judiciarului, el va judeca după conștiința sa, indiferent de orice ce s-ar face cu hotărârea sa de către toți cei interesați, care oricât de puternici ar fi, nu-l pot atinge”. La origine inamovibilitatea magistraturii cuprindea ideea investirii pe viață a magistratului în funcția inamovibilă. În majoritatea statelor înalt dezvoltate așa și se întâmplă. Spre exemplu, Art. 100 din Constituţia belgiană zice : ”Judecătorii sunt numiți pe viață. Nici un judecător nu poate fi lipsit de funcția sa, nici suspendat, decât printr-o hotărâre judecătorească. Transferul unui judecător nu poate avea loc decât  printr-o nouă numire și doar cu consimțământul său.” Principiul inamovibilității judecătorului se definește ca fiind o situaţie juridică în virtutea căreia un funcţionar nu poate pierde funcţia sa decât prin demisie, ajungerea la limita de vârstă şi punerea în retragere pentru infirmităţi sau ca pedeapsă printr-o hotărâre a unei instanţe disciplinare competente.

Comisia de la Veneția a statuat constant că ”numirea pe o durată limitată sau care presupune reînnoirea mandatului unui judecător determină ca acesta din urmă să depindă de autoritatea care l-a numit sau care are atribuția reînnoirii mandatului” – CDL-AD(2016)007, ”Lista criteriilor statului de drept”, par.76.

Se recomandă ferm ”numirea permanentă a judecătorilor până la pensionare. Perioadele de probă pentru judecătorii în funcție sunt problematice din punct de vedere al independenței” – CDL-AD(2010)004, Raport privind independența sistemului judiciar – Partea I: Independența judecătorilor, par.38.

”Orice reînnoire posibilă a unui mandat ar putea afecta negativ independența și imparțialitatea judecătorilor.” – CDL-AD(2002)012, Aviz privind proiectul de revizuire a Constituției României, par. 57.

„Comisia de la Veneția consideră că stabilirea perioadelor de probă poate submina independența judecătorilor, deoarece aceștia ar putea simți o presiune pentru a decide dosarele într-un mod special […]. Dacă numirile de probă sunt considerate indispensabile, un refuz de confirmare a judecătorului în funcție ar trebui să fie motivat în conformitate cu criterii obiective și având aceleași garanții procedurale ca și în cazul în care un judecător urmează să fie destituit din funcție.” – CDL-AD(2007)028, Raportul privind numirile în sistemul judiciar, par.40-43.

„Eliminarea perioadelor de probă pentru judecători reprezintă o garanție împotriva încercărilor de a influența comportamentul acestora și o certă îmbunătățire a independenței justiției. […]“ – CDL-AD (2018) 003, Avizul privind Legea pentru modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova (sistemul judiciar), par.19.

Potrivit art. 10 și următoarele din Avizul nr. 1 (2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitor la standardele privind independența puterii judecătorești și inamovibilitatea judecătorilor, independența judecătorilor este o condiție obligatorie pentru existența statului de drept și garanția fundamentală a unui proces echitabil. Judecătorii au sarcina hotărârii finale asupra vieții, libertăților, drepturilor, obligațiilor și proprietății cetățenilor. Independența acestora nu este o prerogativă sau un privilegiu în propriul lor interes, ci în interesul statului de drept și al celor care caută și doresc înfăptuirea justiției.

Ca atare, menținerea independenței justiției este esențială pentru realizarea obiectivelor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru o funcționare performantă a justiției într-o societate liberă guvernată de statul de drept.

Nu exista nici un raționament logic și justificativ al acestui termen, or judecătorul dacă a încălcat jurământul dat la investirea în funcție (adică dacă a încălcat legea pe parcursul activității sale), acesta trebuie să răspundă potrivit legii, adică să fie tras la răspundere disciplinară dacă a comis abateri disciplinare sau la răspundere penală, dacă a comis vreo infracțiune. Și această regulă este valabilă pentru toți judecătorii, indiferent că a trecut doar 1 an, 5 ani sau 15 ani de când a fost numit în funcție. Alte motive de a elibera judecătorul din funcție nu trebuie să existe, fiindcă se încalcă principiul inamovibilității judecătorului. Mai mult decât atât, chair același articol din Constituție, art.116 la alin.(6), prevede că: ”Sancţionarea judecătorilor se face numai în conformitate cu legea.”

Acest termen inițial de 5 ani era unul arbitrar și care doar favoriza abuzuri, deoarece dacă CSM ”binevoia”, (anume așa trebuie interpretată prevederea privind reconfirmarea în funcție după 5 ani de către CSM, fiindcă nu exista nici un criteriu de ce pe unii judecători îi reconfirma și pe alții nu) îi numea până la plafonul de vârstă (până la 65 de ani), iar pe alții îi ”dădea afară din sistem” pur și simplu că au expirat 5 ani fără nici o motivare.

În condițiile în care la 23 septembrie 2021 (2 ani în urmă)  a intervenit modificarea art. 116 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, care a exclus termenul de „probă a judecătorilor” de 5 ani, iar motivul principal de a exclude acest termen a fost constatarea într-o serie de rapoarte și expertize ale organismelor internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția, că această „perioadă de probă” subminează independența justiției și este un filtru politic pentru judecători, nu este clar de ce atât președintele Republicii Moldova, cât și CSM a continuat practica vicioasă anterioară. Aparent este un abuz de drept vădit care subminează Statul de drept și reforma justiției.

Asociația Judecătorilor cheamă toți judecătorii și societatea civilă să se solidarizeze în acest caz și să protestăm împotriva atentatelor ”grosolane” la independența și inamovibilitatea magistraturii, care este un drept al cetățenilor. Cetățenii au dreptul la judecători independenți și o reformă autentică a justiției, nu una mimată, iar Consiliul Superior al Magistraturii este OBLIGAT să asigure independența judecătorilor, nu să ”pedepsească” judecătorii pentru faptul că sunt independenți. Acest caz nu poate să devină un precedent pentru toți ceilalți judecători, judecătorii independenți trebuie protejați.

Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii revocarea Hotărârii cu privire la reconfirmarea judecătoarei Lorina Ciubotaru în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Este regretabil că, în lipsa unui refuz motivat al Președintelui Republicii Moldova, nebazat pe argumente sau probe incontestabile, Judecătoarea Lorina Ciubotaru,  nu a fost reconfirmată în funcție până la atingerea vârstei de 65 de ani. Este regretabil că la ziua de astăzi, după 2 ani de la excluderea acestei proceduri din Constituție, CSM-ul aplică o procedură neconstituțională și arbitrară în privința judecătorilor, fapt ce subminează grav reforma justiției.

Reiterăm că gândirea critică şi integritatea sunt competenţe pe care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să şi le dezvolte până la nivelul la care, prin ele, să poată susţine independenţa sistemului de drept; de aceea sunt recunoscute ca valori pe care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să le dovedească nemijlocit, direct şi continuu pe întreg parcursul carierei profesionale. Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca o obligaţie fundamentală a celui ce ocupă această funcţie de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale. De aceea, independența judecătorului trebuie înţeleasă doar în legătura cu responsabilitatea acestuia pentru calitatea activităţii sale profesionale în fața cetățenilor și ca un drept al cetățenilor la o justiție independentă.

De aceea, facem apel și la comunitatea internațională să tragă semnale de alarmă în sprijinul și apărarea independenței judecătorilor din Republica Moldova. Acest apel va fi transmis Comisiei de la Veneția, Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Judecătorilor, Asociației Magistraților Europeni, precum și Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare și Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.