Asociația Judecătorilor ”Vocea Justiției” continuă să promoveze și să apere independența judecătorilor, solidarizându-se cu cei 13 judecători respinși de către Președintele țării pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Semnalul transmis de puterea executivă a fost unul foarte periculos și revoltător în același timp. Întreaga societate a reacționat negativ la mesajul echivoc și netransparent care a venit din partea președinției, or în condițiile în care la 01 aprilie 2022 a intrat în vigoare modificarea art. 116 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, prin care a fost exclus termenul inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, iar motivul de bază a fost constatarea într-o serie de rapoarte și expertize ale Organismelor Internaționale Europene, inclusiv ale Comisiei de la Veneția că acest “termen de probă” submină independența justiției, Președintele Republicii Moldova, a continuat practica vicioasă anterioară, refuzând, fără probe incontestabile, să reconfirme în funcție judecătorii, care din cauza legislativului, au rămas în afara modificărilor constituționale, deși timp de 5 ani au exercitat funcția de judecător. Asociația cheamă întreaga comunitate internațională să se solidarizeze în acest caz revoltător de atentare la independența justiției, or nu poate exista un stat de drept fără o justiție independentă.

În continuare prezentăm și opinia argumentată a judecătorului Marcel Gandrabur, unul din cei 13 judecători respinși de către Președintele țării pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

OPINIE

1.              Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 9 din 07 aprilie 2022 a soluționat vidul juridic iscat, incertitudinea și starea de imponderabilitate a mandatelor judecătorilor ale căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, precum și evitarea discriminării tuturor judecătorilor care au fost numiți pentru un termen inițial de 5 ani, inadvertențe create de altfel prin art. II (Dispoziții finale) la Legea pre citată. În acest context, Curtea Constituțională a statuat expres și explicit că nu este exclusă competența Consiliului Superior al Magistraturii (actual) de a înainta, în condițiile Legii nr. 47 din 10 martie 2022, către Președintele Republicii Moldova propunerile de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcţie a expirat până la data de 01 aprilie 2022. Aici nu s-a făcut distincție dacă propunerea de numire la plafonul de vârstă este inițială sau repetată, tratamentul este similar pentru ambele ipoteze în virtutea principiilor legalității, proporționalității, egalității, simetriei juridice, deoarece vine să salvgardeze drepturile judecătorilor care au rămas, fără vina lor, în afara modificărilor Constituționale. Unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge, („ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus“), astfel încât, pasarea mingii către noul Consiliu Superior al Magistraturii (plenipotențiar) în vederea numirii judecătorilor la plafonul de vârstă supuși evaluării periodice nu-și găsește fundament juridic elocvent, dimpotrivă desconsideră Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022 și se detașează de la scopurile urmărite de Legea nr. 47 din 10 martie 2022 - sincronizarea prevederilor legale cu amendamentele constituționale, evitarea blocajului în sistemul judecătoresc, asigurarea continuității mandatului judecătorilor.

2.              Situația judecătorilor a căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova se circumscrie unei «reconfirmări» în funcție și nicidecum a unei «numiri» inițiale în funcția de judecător, or, deosebirea este evidentă, însăși art. 11 din Legea privind statutul judecătorului delimitează sintagmele «numirea în funcție de judecător» de «reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă». Legea nr. 47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor face referire la sintagma «propunerile» judecătorilor de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă ceea ce conturează nu doar utilizarea unei noțiuni generice impersonale în textul normativ dar și înglobarea unor eventuale propuneri repetate a judecătorului de numire în funcție până la plafon, implicit atunci când în urma studierii temeiurilor respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, Inspecția Judiciară constată că temeiurile invocate nu s-au adeverit. Deși Legea nr. 47 din 10 martie 2022 a venit cu soluții eficiente și palpabile pentru atingerea scopurilor urmărite prin adoptarea ei, în particular pentru asigurarea unui tratament egal în raport cu judecătorii din Republica Moldova a căror mandat nu a expirat la data intrării în vigoare a amendamentelor constituționale, impunerea la o așteptare nedeterminată a unui Consiliu Superior al Magistraturii plenipotențiar și condiționarea acumulării a 2/3 de voturi ale membrilor aleși este susceptibilă să încalce mecanismul  degajat din conținutul Legii nr. 47 din 10 martie 2022. Or, nu în zadar însăși legislatorul a făcut în textul legal abordat o distincție/excepție (alin. 4) în raport cu judecătorii care nu au fost supuși niciunei evaluări periodice sau extraordinare a performanțelor stabilind franc că aceștia urmează a fi înaintați pentru numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă după constituirea Consiliului Superior al Magistraturii plenipotențiar. O asemenea conduită legală nu a fost prevăzută în raport cu judecătorii ale căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, pe cale de consecință parcurgerea de către judecătorii respinși de Președintele Republicii Moldova a unor proceduri ulterioare asezonate cu condiționalități excesive sunt apte să aprofundeze inechitatea și inegalitatea între toți judecătorii numiți pe un termen de 5 ani, să scoată în evidență caracterul iluzoriu al voinței statului de a exclude acel termen de probă criticat de organismele internaționale în materie, precum și să inoculeze o interpretare extensivă defavorabilă susceptibilă să restrângă drepturile. Amendamentele constituționale și Legea nr. 47 din 10 martie 2022 trebuie interpretate în sensul în care produc efecte juridice și nu invers, precum și în sensul în care oferă destinatarilor beneficiile acordate și nicidecum în sensul în care îi privează de acestea.

3.              Se reiterează că amendamentele constituționale în partea ce vizează excluderea termenului de probă de 5 ani de numire inițială în funcția de judecător urmăresc asigurarea implementării recomandărilor internaționale (Principiile de Bază privind Independența Justiției, Comitetul miniștrilor Consiliului Europei, Comitetul pentru drepturile omului (ONU) etc). Perpetuarea în continuare, chiar și după implementarea acestor amendamente constituționale, a proceselor de numire în funcție a judecătorilor până la plafonul de vârstă, sfidează spiritul și litera reglementărilor constituționale adoptate. La implementarea cadrului normativ, proiectat de altfel din standardele internaționale, cu privire la excluderea termenului de 5 ani de numire inițială în funcția de judecător și parcurgerea unor căi simplificate de numire la plafonul de vârstă s-a urmărit scopul de a oferi acces tuturor judecătorilor la beneficiile desprinse din ele, fără a se impune bariere sau sarcini excesive, or, delimitarea judecătorilor numiți pentru un termen de 5 ani în cei cărora le-au expirat mandatele până la intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale și cei căror nu le-au expirat mandatele până la intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale deturnează scopurile scontate și denotă că o singură zi (în raport cu data de 01 aprilie 2022, intrarea în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției) desparte injust și neîntemeiat judecătorii în două categorii distincte, neavând nici un fundament logico-juridic. Se atrage atenția asupra faptului că Parlamentul Republicii Moldova urmează să adopte în lectură finală, proiectele de lege pe segmentul sistemului judecătoresc (Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii etc), prin abrogarea prevederilor legale ce vizează termenul inițial de numire în funcția de judecător de 5 ani, iar în cazul intrării în vigoare a acestor proiecte legislative judecătorii mandatelor cărora au expirat până la intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale vor fi prinși involuntar într-o «capcană juridică» deoarece nu vor dispune de temeiuri juridice pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, legile abrogate nu pot genera efecte juridice a priori și nici ultraactiva așa cum s-au pomenit acei aproximativ 60 de judecători cărora nu le-a fost oferit un loc sub umbrela Legii pentru modificarea Constituției.

4.              În pofida faptului că o asemenea concluzie nu ar avea dreptul la existență, dacă se va admite că propunerea repetată a judecătorului pentru numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă trebuie să întrunească 2/3 din numărul total al voturilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, nu există nici o premisă legală care ar abilita cu asemenea împuterniciri doar un Consiliu Superior al Magistraturii plenipotențiar. Mai mult, art. 19 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii vizează numirea inițială în funcție de judecător, președinte sau vicepreședinte a instanțelor judecătorești, și nicidecum reconfirmarea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, normă care utilizează alocuțiunea de «candidatură la funcția vacantă», străină instituției juridice a reconfirmării în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Totodată, necesitatea acumulării a 2/3 din voturile exprimate de către membrii Consiliului vine în contradicție cu limitele discreției decizionale enunțate de către Curtea Constituțională în hotărârea sa nr. 38 din 07 decembrie 2021.

5.              În final, este evidentă concluzia care se impune în această situație, reieșind din principiul simetriei juridice, reieșind din conținutul hotărârilor Curții Constituționale, acest greșeală poate fi soluționată corect și rapid, prin expedierea repetată de către ACEST CSM, exact ca și prima dată, a listei celor 13 judecători respinși, pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de către președintele țării, în mod automat constituțional, or reconfirmarea acestor judecători este o procedură logică și inevitabilă, ce corespunde Constituției țării, nu este nicidecum o promovare sau numire inițială. În lipsa unei astfel de acțiuni, din partea acestui CSM, ultimul va fi responsabil, alături de președintele țării pentru acțiuni de discriminare gravă, admise de persoane cu cele mai înalte funcții în stat.

Extras din Hotărârile Curții Constituționale

Hotărârea Curții Constituționale nr. 38 din 07 decembrie 2021.

74. Ținând cont de impactul semnificativ al recunoașterii unei marje discreționare a Consiliului asupra percepției publicului privind puterea judecătorească, este esențial ca justificarea ei să se bazeze pe motive reale și obiective. Protecția puterii judecătorești ar putea să constituie, în principiu, un motiv legitim pentru a-i recunoaște Consiliului o marjă discreționară concepută să atenueze acest risc. Totuși, o asemenea măsură prezintă riscuri la adresa independenței puterii judecătorești. Curtea reține că riscurile care ar rezulta ca urmare a recunoașterii unei marje discreționare a Consiliului ar face ca justiția să fie supusă influențelor. Curtea subliniază că o justiție supusă influențelor vine în contradicție cu valoarea preeminenței dreptului. De altfel, influențele exercitate asupra puterii judecătorești îi pot submina capacitatea de a decide cazurile în conformitate cu dreptul, punând la îndoială independența întregului corp de judecători de a-și exercita rolul de protectori ai drepturilor și ai libertăților fundamentale.

75. În primul rând, Curtea reține că, într-un asemenea caz, este plauzibilă afectarea independenței prin subordonarea față de Consiliu a judecătorilor numiți în funcție pentru perioada inițială de cinci ani. Faptul că judecătorii sunt numiți inițial pentru un termen de cinci ani, urmând să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, face plauzibilă temerea ca aceștia să-și ghideze acțiunile pentru a câștiga indulgența Consiliului, uneori în detrimentul justiției. Acest risc este intensificat de faptul că un judecător ar putea să eșueze nu doar din cauza neîntrunirii condițiilor prevăzute de Lege, ci și pentru că Consiliul îl poate respinge în mod discreționar, în pofida faptului că a fost evaluat pozitiv de Colegiul de evaluare. Astfel, factori ca amenințarea cu eliberarea din funcție sau dorința de a fi confirmat până la atingerea plafonului de vârstă pot determina apariția unei atitudini „deferente” față de Consiliu.

76. În al doilea rând, Curtea reține că, deși Consiliul este autoritatea care decide numirea în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă, competența în discuție trebuie realizată astfel încât să nu fie compromisă independența judecătorilor. Curtea precizează că Consiliul nu-și poate folosi competența cu care a fost învestit prin Constituție contrar scopului protecției independenței judecătorilor. Deturnarea scopului ar fi contrară activității în serviciul căreia a fost creat și la realizarea căreia Consiliul trebuie să contribuie (a se vedea § 73 supra). Totodată, un grad ridicat de influență în privința carierei judecătorilor poate să compromită structura întregului sistem judecătoresc.

77. În al treilea rând, argumentele privind utilizarea abuzivă a marjei discreționare prezintă probleme și sub aspectul asigurării eficienței și calității sistemului judiciar. În acest context, Curtea reține că este evident că măsura în discuție este susceptibilă, independent de garanțiile ipotetice care pot fi identificate în legislație (i.e acțiunea în contencios administrativ), să conducă la exercitarea de presiuni asupra persoanelor care trebuie să parcurgă procedura de numire în funcție. Așadar, existența acestei marje discreționare nu este rezonabilă atunci când face obiectul unei aprecieri de ansamblu. De altfel, riscul deturnării scopului protecției și susceptibilitatea la influențe externe care ar rezulta din aceste împrejurări face plauzibilă subminarea încrederii publicului în instanțe. Din aceste motive, având în vedere prejudiciile grave care ar putea rezulta, Curtea reține că independența justiției prevalează în raport cu competența Consiliului Superior al Magistraturii de a mai evalua judecătorii în legătură cu numirea lor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

79. Așadar, în pofida legitimității teoretice a obiectivului de protecție, Curtea constată că competența Consiliului de a decide discreționar numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă nu-și găsește o justificare reală, astfel încât să fie garantat echilibrul corect între principiul autoadministrării judecătorești și încrederea în sistemul judiciar. De altfel, Curtea reține că, atunci când sunt analizate toate aceste elemente, imaginea care se conturează nu este cea a unei protecții sporite a judecătorilor. Ceea ce se evidențiază este o structură care ar putea să protejeze, dar care ar putea, de asemenea, să controleze și, prin urmare, să influențeze.

80. Astfel, prin esența preeminenței dreptului și rolul justiției într-o societate democratică, Curtea trebuie să garanteze, în cadrul competențelor care-i revin, protecția independenței judecătorilor și să asigure efectul ei deplin. Curtea precizează că o concluzie inversă ar submina încrederea în sistemul judecătoresc și ar pava calea pentru folosirea articolului 116 alin. (2) din Constituție ca subterfugiu pentru eludarea articolelor 1 alin. (3), 20 și 116 alin. (1) din Constituție. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că statele părți contractante la Convenție nu se bucură de nicio imunitate constituțională (a se vedea Anchugov și Gladkov v. Rusia, 4 iulie 2013, §§ 108-110).

81. Prin urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea subliniază că articolul 116 alin. (2) din Constituție trebuie interpretat în sensul în care, după expirarea termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă fără o evaluare suplimentară din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al candidatului. În cazul în care suspiciunile nu vor fi confirmate, Consiliul Superior al Magistraturii va asigura numirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă.

Curtea Constituțională a hotărât:

1. Se admit parțial sesizările depuse de domnul Sergiu Litvinenco, deputat în Parlament, și de domnul Nicolae Pasecinic, parte în dosarul nr. 3-10/21, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. În sensul articolelor 1 alin. (3), 20, 116 alineatele (1) și (2) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de o marjă discreționară în ceea ce privește numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În exercițiul competenței de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Consiliul Superior al Magistraturii va întreprinde măsurile legale pentru numirea judecătorului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără nicio evaluare suplimentară din partea sa. Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile care pun la îndoială integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al candidatului. În cazul în care suspiciunile nu sunt confirmate, Consiliul Superior al Magistraturii va asigura numirea în funcţie a judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă.

3. Se recunoaște constituțional articolul 11 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului, în măsura în care, după expirarea termenului de 5 ani, judecătorul care întrunește condițiile prevăzute de lege și care a fost evaluat pozitiv de Colegiul de Evaluare este numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 07 aprilie 2022.

95. Legea nr. 120 din 23 septembrie 2021 pentru modificarea Constituției nu reglementează situația judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la 01 aprilie 2022, aceștia urmând să fie confirmați în funcție de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

96. Curtea a menționat supra, la § 76, că nu poate examina constituționalitatea prevederilor în discuție disociindu-se de circumstanțele de fapt în care a fost adoptată Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Astfel, Curtea nu poate ignora situația unui număr mare de judecători care urmează să parcurgă procedura confirmării în funcție până la atingerea plafonului pentru limită de vârstă, o chestiune care este de notorietate în mediul juridic.

97. Curtea a menționat anterior că, prin esența preeminenței dreptului și rolul justiției într-o societate democratică, Curtea trebuie să garanteze, în cadrul competențelor care-i revin, protecția independenței judecătorilor și să asigure efectul ei deplin. Curtea precizează că o concluzie inversă ar submina încrederea în sistemul judecătoresc și ar pava calea pentru folosirea articolului 116 alin. (2) din Constituție ca subterfugiu pentru eludarea articolelor 1 alin. (3), 20 și 116 alin. (1) din Constituție (HCC nr. 38 din 7 decembrie 2021, § 80).

98. Așadar, fiind ghidată de consecințele hotărârii pe care o va pronunța, Curtea nu poate ignora această problemă stringentă pe care o remarcă. În eventualitatea în care nu s-ar pronunța în această privință, Curtea ar lăsa nerezolvată o situație cu efecte directe pentru judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, pentru volumul crescut de muncă al judecătorilor care se află în exercițiul funcției și pentru bugetul de stat din care sunt plătite salariile judecătorilor care nu au fost confirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, ce remunerează o activitate care le-a fost suspendată.

99. În Hotărârea nr. 38 din 07 decembrie 2021, Curtea a reținut că competența Consiliului Superior al Magistraturii de a numi judecătorii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă putea fi dedusă pe baza principiului autoadministrării judecătorești, precum și pe baza textului „se numesc în funcție de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii” din articolul 116 alin. (2) din Constituție (§ 69). Curtea notează că articolul 116 alin. (2) din Constituție, în redactarea de la data adoptării Hotărârii nr. 38 din 7 decembrie 2021, prevedea după textul menționat că judecătorii care au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru prima dată pe un termen de cinci ani. După expirarea termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Totuși, amendamentele constituționale operate prin Legea nr. 120 din 23 septembrie 2021 au exclus termenul inițial de cinci ani de numire a judecătorilor instanțelor judecătorești prevăzut de articolul 116 alin. (2) din Constituție.

100. Cu alte cuvinte, după 01 aprilie 2022, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă nu mai pot fi deduse din prevederile constituționale. Competența în discuție a fost prevăzută, în scop tranzitoriu, în Legea nr. 47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor. Potrivit acestei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va înainta Președintelui Republicii Moldova propunerile de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă pentru: (1) judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție a expirat la data intrării în vigoare a legii, dar nu au fost supuși evaluării extraordinare a performanțelor, prevăzută la articolul 13 alin. (4) lit. a) din Legea nr.154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor şi cariera judecătorilor; (2) judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022.

101. Din aceste motive, Curtea notează că neconstituționalitatea textului „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a înainta, în condițiile Legii nr. 47 din 10 martie 2022, către Președintele Republicii Moldova propunerile de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcţie a expirat până la data de 01 aprilie 2022.

Curtea Constituțională a hotărât:

1. Se admite parțial sesizarea dlui Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituționalității Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

2. Se declară neconstituționale textul „şi confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin. (2) și articolul 14 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

3. Se declară neconstituțional textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 

4. Declararea neconstituționalității textului „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136 alin. (2) din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători, precum și numirea judecătorilor la Curtea Constituțională). Consiliul Superior al Magistraturii va propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat până la data de 1 aprilie 2022. 

5. Se declară inadmisibile celelalte capete ale sesizării.