Protest al judecătorilor începând cu 12 octombrie 2026

Asociația „Vocea Justiției” se alătură protestului pentru o salarizare care să protejeze independența justiției

Chișinău, 6 octombrie 2026

Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” anunță că se alătură demersului judecătorilor privind protestul care va începe la 12 octombrie 2026 și susține solicitarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii de a sprijini această acțiune.

Protestul vizează modul în care este abordată salarizarea în sistemul de justiție în proiectul noii legi a salarizării în sectorul bugetar. Asociația consideră că soluțiile propuse nu răspund problemelor acumulate în sistem: remunerarea insuficientă, volumul excesiv de muncă și dificultățile de atragere și menținere a personalului calificat.

Protestul anunțat va lua următoarele forme:

• purtarea unei banderole albe pe mantie, începând cu 12 octombrie 2026 și până la soluționarea problemei salarizării;

• limitarea temporară, la 12 octombrie 2026, în intervalul 09:00–11:00, a desfășurării ședințelor de judecată în cauzele care nu prezintă caracter urgent, cu continuarea examinării cauzelor urgente, inclusiv a celor privind aplicarea și prelungirea arestului preventiv și a altor măsuri preventive, emiterea ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie și a altor cauze calificate de lege drept urgente.

Asociația precizează că limitarea temporară a desfășurării ședințelor în cauzele neurgente nu poate fi echivalată automat cu refuzul judecătorilor de a-și îndeplini obligațiile de serviciu și, implicit, cu greva.

Potrivit art. 362 alin. (1) din Codul muncii, greva presupune refuzul benevol al salariaților de a-și îndeplini, total sau parțial, obligațiile de muncă. Curtea Constituțională, în Hotărârea nr. 30 din 7 noiembrie 2017, a analizat această interdicție și a reținut, la §82, că legislația interzice greva manifestată prin refuzul total sau parțial de a munci, fără a interzice alte forme de protest, menționând expres posibilitatea purtării unor însemne distinctive fără încetarea lucrului.

Acțiunea propusă pentru 12 octombrie nu presupune încetarea activității judiciare și nici părăsirea locului de muncă. Judecătorii vor continua examinarea cauzelor urgente, motivarea și pronunțarea hotărârilor, examinarea chestiunilor privind primirea cererilor în procedură, pregătirea și studierea dosarelor, soluționarea cererilor și incidentelor procedurale, precum și celelalte atribuții judiciare și administrative.

Ședințele din cauzele neurgente nu sunt abandonate, iar examinarea acestor cauze nu este refuzată. Ele sunt reprogramate pentru o altă dată, cu continuarea activității judiciare.

Refuzul de a îndeplini o obligație, amânarea executării acesteia, reprogramarea unei ședințe și reorganizarea temporară a activității nu sunt noțiuni juridice identice. Hotărârea Curții Constituționale nr. 30/2017 nu examinează situația distinctă în care judecătorul continuă să muncească și să-și exercite atribuțiile, asigură examinarea tuturor cauzelor urgente, iar pentru un interval limitat replanifică doar ședințele aferente cauzelor neurgente.

În opinia Asociației, calificarea juridică a unei asemenea acțiuni trebuie făcută pornind de la conținutul său efectiv, durata și efectele sale, existența sau inexistența unei încetări reale a muncii și protecția acordată drepturilor justițiabililor, iar nu exclusiv de la faptul că anumite ședințe neurgente sunt reprogramate.

Practica sistemelor judiciare europene confirmă utilizarea unor forme similare de protest, inclusiv în state în care dreptul la grevă al judecătorilor este restrâns sau interzis.

România. Deși legislația română interzice expres judecătorilor și procurorilor să declare grevă, în 2023 și 2025 numeroase instanțe au adoptat forme de protest constând în amânarea sau suspendarea cauzelor neurgente, cu continuarea examinării cauzelor urgente. În 2023, asemenea acțiuni au durat în unele instanțe din iunie până în septembrie, iar în 2025 aproximativ două luni, judecătorii continuând în multe cazuri motivarea hotărârilor, regularizarea cererilor, studiul dosarelor și activitățile administrative. Practica românească demonstrează existența unei distincții în practica judiciară între grevă și formele de protest realizate prin reorganizarea temporară a activității, cu menținerea serviciului judiciar pentru cauzele urgente.

Croația. În 2023 și 2024, judecătorii croați au organizat acțiuni de tip „white strike”, în cadrul cărora au fost amânate activitățile neurgente, cu menținerea examinării cauzelor urgente. Protestele au vizat în principal salarizarea judecătorilor și necesitatea instituirii unor criterii obiective și previzibile de remunerare. Acțiunile au fost urmate de negocieri cu Guvernul și de modificări legislative privind baza salarială și coeficienții de salarizare ai judecătorilor.

Italia. La 27 februarie 2025, Asociația Națională a Magistraților din Italia a organizat o acțiune națională de protest împotriva reformei sistemului judiciar, cu o participare foarte largă a corpului magistraților. Protestul a combinat abținerea de la ședințe cu forme simbolice vizibile, inclusiv purtarea robei și afișarea Constituției Italiei. Mesajul central al acțiunii a fost apărarea independenței magistraturii, a separației puterilor și a garanțiilor constituționale ale cetățenilor.

Franța. În Franța, deși statutul magistraților interzice acțiunile concertate de natură să oprească sau să împiedice funcționarea instanțelor, în decembrie 2021 a avut loc o amplă mobilizare determinată de lipsa resurselor, volumul excesiv de muncă și deteriorarea condițiilor de funcționare a justiției. Peste o mie de magistrați au participat, numeroase cauze fiind amânate, în timp ce dosarele urgente, inclusiv cele privind persoane aflate în detenție, au continuat să fie examinate. Exemplul francez demonstrează că și în sistemele care impun restricții severe asupra acțiunilor colective ale magistraților au fost utilizate forme de protest atunci când corpul judiciar a considerat că funcționarea efectivă a justiției este pusă în pericol.

Aceste exemple demonstrează că reorganizarea temporară și proporțională a activității judiciare, cu protejarea cauzelor urgente și continuarea celorlalte atribuții profesionale, constituie o formă de exprimare colectivă utilizată în sistemele judiciare europene.

Asociația invită judecătorii și personalul secretariatelor instanțelor de judecată să se alăture protestului și solicită examinarea urgentă a demersului de către CSM.

Dacă problema nu va fi soluționată în termen de o săptămână de la începerea protestului, solicităm CSM să convoace, din proprie inițiativă, o ședință extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, pentru a decide asupra continuării și extinderii acțiunilor de protest.

Salarizarea judecătorilor și a personalului instanțelor de judecată privește direct capacitatea statului de a asigura o justiție independentă, funcțională și accesibilă. Atunci când sistemul nu reușește să păstreze profesioniștii, iar sarcina de muncă se concentrează asupra celor rămași, consecințele se răsfrâng asupra oamenilor: întârzieri, procese de judecată mai lungi și acces mai dificil la protecția judiciară.

Solicităm Parlamentului, Guvernului și Ministerului Finanțelor un dialog efectiv cu reprezentanții autorității judecătorești și soluții concrete, cu termene clare, pentru o salarizare adecvată responsabilităților, incompatibilităților și restricțiilor funcției.

De asemenea, Asociația va informa presa, misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova și asociațiile internaționale ale judecătorilor despre protest și motivele acestuia, solicitând susținerea demersului pentru o salarizare adecvată și garantarea independenței justiției.

Independența judecătorului este o garanție pentru fiecare persoană care se adresează instanței. Asigurarea condițiilor pentru exercitarea acestei independențe este o responsabilitate a statului.

Libertatea de exprimare a judecătorilor dobândește o importanță deosebită atunci când sunt puse în discuție funcționarea sistemului judiciar și independența justiției. Atunci când condițiile de exercitare a funcției riscă să afecteze independența reală și capacitatea sistemului de a-și îndeplini misiunea constituțională, judecătorii și asociațiile lor au dreptul de a avertiza public, prin forme proporționale de exprimare colectivă care protejează drepturile justițiabililor.

Președinta Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției” Marina Rusu

Contact pentru presă și misiuni diplomatice: voxjust@yahoo.com